În comuna Dragotești are loc, joi, de Sf Pantelimon, bâlciul anual, care are o tradiție de trei secole.
Autoritățile locale au anunțat evenimentul pa pagina de socializare a instituției. ”Stimați oameni buni, Avem deosebita placere de a va invita la Festivalul anual „Cântecul Văilor” din comuna Drăgotești. Festivalul va avea loc în zilele de miercuri și joi (26-27) iulie, pe terenul de sport al scolii Ion Vîlceanu. Spectacolul artistic va cuprinde prestația multor artiști îndrăgiți precum și cea a ansamblului popular local și nu numai. Va așteptăm cu mic cu mare pentru a sărbători împreună aceasta zi mare și pentru a ne bucura de atracțiile specifice: parc de distractii, unități de alimentație publica, o multitudine de activități distractive și de agrement”, a transmis primarul din Dragotești, Vili Pasăre.
Istoria bâlciului din Dragotești
„În timpul jugului turcesc, în jurul anului 1800, în mijlocul moşiei lui Hârgot, venit de prin părţile Braşovului s-a construit o fântână. Boierul, având legături cu negustorii, cu căpetenii turceşti, cu zapcii, a hotărât ca să sărbătorească această fântână în fiecare an, la o dată fixă, alegându-se data de 27 iulie (Sf. Pantelimon), la care să ia parte locuitorii satului şi ai satelor vecine.
Cu timpul, această sărbătoare a luat proporţii, ea devenind cunoscută în toate ţinuturile ţării, prin negustorii turci şi greci, unii dintre aceştia denumiţi tolbari, fiindcă veneau cu mături în tobe.
O parte din aceştia, şi-au cumpărat pământ şi s-au stabilit definitiv în Drăgoteşti, aşa cum a fost familia Boiangiu, al cărui strămoş Boiangiu Răducan, a fost tolbar şi venea în bâlci cu vopsele pregătite de el, altul, pe nume Treistaru, care venea cu trăişti, desagi, secuie, făcute din păr de capră, urmaşul căruia, schimbându-şi numele a devenit Lăzăroiu, sau un altul, care venea cu boştină şi care a rămas cu numele Boştinaru. Aceste familii sunt şi azi în Drăgoteşti.
În fiecare an veneau tot mai mulţi negustori interesaţi să-şi vândă mărfurile, chiar cu 2-3 zile înainte de ziua fixată şi astfel perioada bâlciului s-a mărit, stabilindu-se între 22-2 8 iulie, recunoscut sub numele de – Bâlciul de la Drăgoteşti– sau Bâlciul de la „Bălălaia”, numele provenind de la un alt proprietar vecin cu moşia boierului Hârgot. Cele mai căutate mărfuri din acele timpuri erau costumele naţionale, cămăşi bărbăteşti şi femeieşti, vâlnice, oprege, veste, nădragi cu găitane, scoarţe, căciuli, cojoace, cazane de fabricat ţuică, căldări de aramă, tot felul de vase, aduse de vestiţii olari ş.a.
Fiindcă în această regiune, ocupaţia locuitorilor era creşterea vitelor, s-a simţit nevoia să fie, pe lângă acest bâlci şi un târg de vite, devenind cu timpul cel mai important bâlci de vite din ţinutul Jilţurilor, mai ales că prin el se sporeau veniturile proprietarului, percepându-se taxe, pentru fiecare animal intrat în bâlci. Din primele zile ale bâlciului îşi făceau apariţia şi cârciumari vestiţi, atât de prin apropiere, cât şi de la mari depărtări (Strehaia, Broşteni, Turnu Severin, ş.a.), care îşi instalau cârciumile pe marginea Jilţului în care se petrecea până seara târziu.
În ziua bâlciului (27 iulie), bâlciurenii veneau de acasă cu gustări tot mai delicioase, pe care le completau cu mici, gogoşar şi bere cumpărate din bâlci şi petreceau cu familia şi prietenii la umbra răcoroasă a zăvoiului, cântându-le lăutari vestiţi ca: Mitrici Epure de la Şiacu, Cioică Buznei de la Miluta, Dină Zlătaru de la Ohaba, Costică Mihu de la Peşteana ş.a.
Spre seară, se încingeau hore ale tineretului cu care ocazie se făceau noi cunoştinţe, se legau prietenii între băieţi şi fete şi nu de puţineori, acestea duceau la căsătorii. Merită să amintim şi tiribombele, care completau farmecul bâlciului şi care se instalau cu 8-10 zile înainte, spre marea bucurie copiilor, care veneau chiar de la distanţe mari – să se dea în tiribombă. Aspectul bâlciului s-a mai schimbat începând cu anul 1970, când a luat fiinţă concursul de muzică populară „Cântecul Văilor”, la iniţiativa Societăţii Culturale, care fiinţa în acea perioadă, iar câştigătorilor li se înmânau premii în obiecte”, este istoria bâlciului din Dragotești, expusă, de învățărorul Vlad Nicolae și prezentată de presa locală, în urmă cu un deceniu.
Despre autor
Descoperă mai multe la G News Media
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.